Dintre amintirile mele recente

Ieri dimineaţă în autobuz mi-am citit horoscopul, spunea aşa: astăzi aveţi o energie o putere de muncă şi-o chestie, de îi lăsaţi pe toţi mască vor dori să ia exemplu de la dumneavoastră! Am ajuns la servici pe la nouă jumate, pe la zece jumate m-a lovit un rău existenţial care a crescut în intensitate pînă pe la unşpe cînd am încercat şi cu chiu cu vai am reuşit să chem un taxi, după care m-am culcat pe birou şi m-am rugat să nu leşin. A venit Geisăn care a crezut că m-a apucat lenea, după aia a văzut că îmi atîrnă capul foarte anormal şi inestetic, m-a întrebat ce am şi nu am putut să-i răspund, fiind concentrată să îmi ţin ochii deschişi, a zis hai la doctor. M-am trezit pe loc că nu merg nicăieri, să mă ducă acasă la mine să mor în patu meu! Da’ ce-ai? Nu ştiu. Da’ de ce? De chichi. Eşti gravidoasă? Nup. Eşti bolnavă? Nup. Aşa eşti tu? Da. Bine, să mergem.

Cînd m-a lăsat taxiul acasă, eram slăbită dar optimistă, debordasem pe drum, spre bucuria tacsimetristei, acum mă simţeam destul de proaspătă! Şi cum doamna e doamnă cam tot timpul cu foarte mici excepţii, simţul meu autoestetic mi-a sugerat o utilizare practică a situaţiei în care mă aflam, dacă tot e să zac, să zac cu folos, adică la soare, să cultiv o paloare sănătoasă!
M-am prăvălit şi am stat o vreme, cred că am aţipit, m-am trezit cu pisica alături, draga de ea, şi o comoţie în iarbă la nici un metru de mine. Cum eram cam ameţită, nu am dat importanţă, dar ce să spun, dînsa chiar mînca-o-ar mama ei, pentru că noi sîntem aşa de buni cu ea şi îi dăm hrană, s-a gîndit să mai ajute şi ea cu ceva gospodăria, să nu sărăcim, deci îşi valorifică talentele cu care a înzestrat-o natura, vînează! Ce vînează? Păsărele! Ce face cu ele? Le omoară şi le aduce în gură lîngă mine! După aia ce face? Se culcă liniştită pe păturica mea! Am crezut că mor, am zis c-o strîng de gît (pisicile au gît?), cu atît mai mult cu cit eu i-am spus să o ia de acolo şi ea nici nu se mişca, adică băi, care-i faza? De ce-mi aduci mortăciuni în grădină? Cum să mă relaxez eu cu un cadavru de pasăre la doi paşi? Cît de animală poţi fi să omori cu cruzime o biată fiinţă şi după asta să te bronzezi cot la cot cu mine? M-am enervat şi am alungat-o, am acoperit leşul cu un ziar şi m-am închis în casă, m-a prost dispus! Nu e de ajuns că sînt bolnavă, dar chiar să fiu ca-n filmele de groază, în grădină zăcînd în stare de semiconştienţă cu păsări moarte lîngă mine şi cu muştele bîzîind ameninţător, alături de-o pisică sîngeroasă?

Azi dimineaţă iar mi-am citit horoscopul iar spune minciuni că sînt energizantă, aştia nu ştiu să citească stelele alea, cînd eu vad clar că n-am nici un rost şi aş sta numai la soare prostrată, nu am vlagă să fac nimic la servici, abia pot să-mi îndrept ochii spre geam, cum să-mi spună ei mie că sînt efervescentă? De unde? Nu cred că o să mai citesc porcăriile astea din ziare, îmi fac mai mult rău, îmi creează o falsă imagine asupra realităţii şi potenţialului intrinsec al universului meu interior destul de vast şi absolut impredictibil.

Related Posts

About The Author

Add Comment